Brevet de acordare a medaliei VICTORIA || Petre Catuneanu a luptat in Primul razboi Mondial in cadrul Contingentului 1910, Regimentul 32 infanterie. A fost ranit grav la mana in cursul luptelor din 1916-1918, ramanand invalid pe viata. De altfel rana de la mana i-a provocat moartea in anul 1928. Pentru merite deosebite a primit medalia Victoria.

Gheorghe Stefanescu a pastrat amintiri importante din primul razboi mondial. Tabloul il infatiseaza in aceasta perioada.Tot el a inceput un jurnal interesant care cuprinde intamplarile importante de viata incepand cu anul 1898 si trecand si prin Primul Razboi mondial. A scris pe front si numeroase poezii ( una este atasata). Odata a trimis acasa cateva pagini de jurnal, avand adresa scrisa pe o scoarta de copac. || Portretul lui Gheorghe Stefanescu 3 file jurnal, adresa postala scrisa pe o scoarta de copac 1 fila poezie jurnalul de pe front || || Front || Painting || Portret de familie alb negru || Portret Gheorghe Stefanescu

Strabunicul meu din partea mamei, Leonida Maniu de loc din Sibot ( actualmente Hunedoara)a luat parte impreuna cu fratii sai Victor si Nicolae la bataliile de pe frontul de vest din Primul Razboi Mondial fiind inrolati inca de la inceput in armata austro-ungara in Batalionul al 12-lea, Compania 4.El s-a casatorit cu Domnica in localitatea Pricaz si aveau trei copii la izbucnirea razboiului : Victoria, Olivia, Ludovic.Inainte de plecarea pe front intreaga familie s-a fotografiat ,pentru ca Leonida sa poata avea cu el pretutindeni imaginea celor dragi. Din pacate, in bataliile din Galitia a fost grav ranit intr-o noapte , iar dupa o sangerare masiva a murit a doua zi ,dupa cum au povestit ulterior camarazii care s-au intors de pe front.Aceeasi soarta au avut-o si cei doi frati ai sai,nici unul dintre cei trei frati nemaintorcandu-se acasa dupa razboi.In scrisorile trimise acasa de pe front insista pe importanta mentinerii unitatii familiei si pe necesitatea de a avea grija unii de altii ( isi ruga sotia sa aiba grija de mama si viceversa).Sotia indurerata,Domnica, ramasa vaduva la 25 ani nu s-a mai recasatorit niciodata si si-a dedicat viata cresterii copiilor. || Fotografie a lui Leonida Maniu,impreuna cu sotia Domnica si cei trei copii ai lor( Victoria, Olivia, Ludovic)facuta inainte de plecarea pe front in 1914, o carte postala trimisa in 15.01.1915 de Leonida Maniu familiei sale de pe front