En color sèpia ; Inclou dedicatòria autògrafa de Patti (Londres, 29 de juny de 1874), amb signatura: Adelina Patti Marquesa de Caux ; En francès ; Al verso inscripció impresa de Bergamasco (Sant Petersburg)

Bunicul meu Gheorghe Ileasă din satul Vaidei , Hunedoara, a fost luat in armata in anii Primului Razboi Mondial alaturi de fratii sai Iosif si Ioan. Desi a luptat toti cei patru ani pe front, imi aduc aminte ca “ mosul “ Gheorghe povestea ca a primit o singura permisie in toata aceasta perioada, permisie care l-a marcat chiar mai mult decat anii de razboi. In anul 1916 , primind permisia si parcurgand cu mare nerabdare lungul drum catre casa, sosirea in gara din satul natal i-a prilejuit si o prima vedere a casei sale. Gara fiind situata pe un deal, iar casa sa in vale, la capatul satului, Gheorghe a putut vedea la ore tarzii din noaptea casa sa luminata precum ziua. Nestiind motivul pentru care era casa luminata la orele acelea tarzii din noapte( spre deosebire de casele vecine ), primul gand ce i-a trecut prin minte era posibilitatea “ recasatoririi” sotiei sale . Era adevarat ca nu avusese posibilitatea o lunga perioada de timp de a comunica cu familia, netrimitand si neprimind vesti de acasa. Gandul posibilei “ recasatoriri” a sotiei sale , l-a mahnit nespus el avansand spre casa cu “ pusca scoasa”. Langa poarta casei sale, se intalneste cu doua vecine, care ieseau din casa si care, vazandu-l , au exclamat :” Hai Gheorghe! Bine ca ai venit acasa, caci nevasta ta Marina e pe “ loitră”(cuvant popular desemnand constructia de lemn ce sustinea un sicriu in casa, la priveghi). De emotie, bunicul meu Gheorghe a lesinat si si-a revenit greu in simtiri, participand totusi a doua zi la inmormantarea sotiei sale. Desi pe undeva recunoscator sortii ca apucase sa o mai vada odata pe sotia mult iubita, pe care munca la camp si in gospodarie o rapusesera prematur , cu totul altfel isi imaginase sosirea acasa si revederea cu cei dragi. Pe tot timpul bolii sotiei sale de cele doua fete ( printre care si mama mea Saveta) a avut grija bunica copilelor. Si dupa intoarcerea sa din razboi “Mosul Gheorghe” a sustinut mereu ca aceasta a fost cea mai groaznica intamplare din timpul razboiului. || Fotografia lui Gheorghe Ileasă, bunicul meu in uniforma de razboi

Maxim Spatan a luptat in armata austro-ungara in Primul Razboi Mondial si a fost luat prizonier de armata ruseasca in Galitia, fiind internat in lagar dincolo de Muntii Urali. A fost eliberat in anul 1918. Baioneta adusa din acea perioada a fost multa vreme ascunsa in podul unei case de-a lui Maxim, deasupra unei grinzi si descoperita de urmasii lui( Ioan Spatan ) de abia prin anii 1970'. Tot din prizonieratul din Rusia a adus Maxim Spatan si armonica prezentata in imagine, confectionata intr-un atelier din Germania pentru piata rusa . A fost functionala pana in anii 70. Tabloul ce aminteste de Primul razboi mondial, este de fapt o tesatura pe panza de 30x40 cm intitulata In amintirea Serviciului Militar inscriptionat sus. Dedesupt sunt fotografiile imparatului Franz Joseph si ale urmasului sau Ferdinand, intre ele fiind coroana imperiala.Fotografiile sunt cusute in fir de aur in mai multe culori. Sub fotografii s-a aflat fotografia militarului, flancata in stanga de drapelul austro-ungar si in dreapta de tricolorul romanesc.Jos este cusut textul : Cu prilejul razboiului Mondial din 1914. || Baioneta de la pusca ZB din Primul razboi mondial( datarea este totusi incerta) Instrument musical armonica, Tablou cusut pe panza || || Front || Maxim Spatan || Germania || Manufacture || Trench Life || Baioneta model german din primul razboi Mondial || Weapon || Baioneta folosita in primul razboi mondial, datare totusi incerta || || Maxim Spatan || Front || Germania || Remembrance || Home Front || Instrument muzical harmonica || Instrument musical harmonica || Memorabilia || Manufacture || || Home Front || Propaganda || Arad || 46.1666667,21.31666670000004 || Multiple || Tablou pe panza lucrat manual || Remembrance || Front || Manufacture || Comemorare razboi || Tablou cusut pe panza, lucrat manual cu fir de aur, avand incadrate la mijloc emblemele celor doi imparati austrieci