Un act de identitate special al lui Rezeanu Paraschiv
Act de identitate
Stra-strabunicul meu din partea mamei Rezeanu Paraschiv a primit in timpul razboiului un act de identitate bilingv germano-roman ( Bilet de Identitate).Acest act de identitate a fost emis in timpul ocupatiei germane a Olteniei in timpul primului razboi mondial si are rubricile completate de mana.
CONTRIBUTOR
Dinisov Dan Gabriel
DATE
1918-09-07
LANGUAGE
ron
ITEMS
1
INSTITUTION
Europeana 1914-1918
PROGRESS
METADATA
Discover Similar Stories
Jurnalul de razboi al lui Ioan Tanasescu
78 Items
Ioan Tanasescu, bunicul meu din partea mamei , a participat activ ca sergent in Regimentul de Infanterie nr. 28 Pitesti.In toata perioada razboiului a tinut un jurnal care povesteste atat intamplarile personale cat si pe cele ale regimentului sau.Pe coperta jurnalului este scris : Campania 1916-1918. Jurnalul Regimentului de Infanterie nr.28.De Tanasescu Ioan care s-a inrolat voluntar- august 1916 in regim.de infanterie nr.28 din Pitesti. Ioan Tanasescu a fost numit curierul( furierul) regimentului. Jurnalul nu este intocmit riguros pe zile ( desi paginile sunt atent numerotate )dar sunt date interesante pentru tot parcursul campaniei. Este descris traseul regimentului incepand cu Pitesti- Campulung Muscel-trecatoarea Giuvala-satul Bran-Rucar-Poiana Marului -Sinca Noua.... Apoi este descris traseul regimentului pe teritoriul Munteniei,si inceperea retragerii spre Moldova.Jurnalul contine multe detalii interesante, descrie operatiuni militare intre 1916-1917,precum si experienta personala ca invalid. Sergentul Tanasescu s-a intors de pe front ca invalid de razboi. || Jurnalul personal scris de mana al sergentului Ioan Tanasescu
Jurnalul de front al lui Lörinczi Ferenc
1 Item
Lörinczi Ferenc (n.3 martie 1884, în comuna Ţelina, jud.Sibiu - d.17 decembrie 1953, la Cluj-Napoca, jud.Cluj) s-a înrolat voluntar în Armata Austro-Ungară în august 1914. A făcut acest gest în semn de solidaritate cu tinerii din satul său natal, deşi el nu era obligat să meargă la război, având deja patru copii. A fost trimis direct în Galiţia, pe frontul de est, unde a participat la numeroase lupte. A scris jurnalul de front pe parcursul lunii septembrie şi l-a trimis soţiei cu rugămintea de a nu-l arăta la nimeni din cauza ororilor descrise în paginile lui. După o lună de lupte, a fost rănit la ambele picioare şi a fost trimis în Ardeal, la spitalul de la Băile Herculane. Lörinczi Ferenc a povestit ulterior că, la ieşirea din spital, a trebuit să înveţe din nou să umble. De aceea nu a mai fost trimis înapoi pe front. Până la sfârşitul vieţii sale a lucrat ca învăţător. || 2 fotografii 1 jurnal de front (înregistrare audio)al lui Lörinczi Ferenc din luna septembrie 1914 4.jurnal de front (copie scrisă) al lui Lörinczi Ferenc din luna septembrie 1914