Lörinczi Ferenc (n.3 martie 1884, în comuna Ţelina, jud.Sibiu - d.17 decembrie 1953, la Cluj-Napoca, jud.Cluj) s-a înrolat voluntar în Armata Austro-Ungară în august 1914. A făcut acest gest în semn de solidaritate cu tinerii din satul său natal, deşi el nu era obligat să meargă la război, având deja patru copii. A fost trimis direct în Galiţia, pe frontul de est, unde a participat la numeroase lupte. A scris jurnalul de front pe parcursul lunii septembrie şi l-a trimis soţiei cu rugămintea de a nu-l arăta la nimeni din cauza ororilor descrise în paginile lui. După o lună de lupte, a fost rănit la ambele picioare şi a fost trimis în Ardeal, la spitalul de la Băile Herculane. Lörinczi Ferenc a povestit ulterior că, la ieşirea din spital, a trebuit să înveţe din nou să umble. De aceea nu a mai fost trimis înapoi pe front. Până la sfârşitul vieţii sale a lucrat ca învăţător. || 2 fotografii 1 jurnal de front (înregistrare audio)al lui Lörinczi Ferenc din luna septembrie 1914 4.jurnal de front (copie scrisă) al lui Lörinczi Ferenc din luna septembrie 1914

Certificat de competente obtinut la Marburg( Maribor) la jumatatea anului scolar 1914-1915, avand mentionate materiile si notele obtinute Scrisoare catre parinti din 17 mai 1917 relatand pe larg lupta data pentru cucerirea fortificatiilor de la Castello Dante, Italia, Fotografie Ioan Gutia in uniforma , Viena 29.09 1916, Fotografie Ioan Gutia in uniforma, avand deja 3 decoratii , 1917, Fotografie a lui Ioan Gutia in 1918 cu cele 4 medalii primite, 12 Fotografii personale ale lui Ioan Gutia cu camarazii de arme, Medalia Signum Laudis fata si verso, medalia 2 fata si verso, medalia 3 fata si verso, tunica locotenent inmfanterie armata austro-ungara, Carti postale trimise din aproape Jumatate de Europa. || Ioan Gutia , fratele bunicului meu de loc din din Sebes a luptat in Primul Razboi Mondial in armata austro-ungara inca de la o varsta frageda (nu implinise 18 ani).Era o persoana extrem de dotata si muncitoare, obtinand mereu note foarte bune( vezi certificat de competente atasat) In ciuda varstei fragede , s-a remarcat in lupte avansand rapid pe scara militara astfel incat la 21 ani avea deja gradul de locotenent colonel si 4 medalii prestigioase.A luptat in Batalionul 4 Regimentul 50 Infanterie Grossherzog Friedrich von Baden pe aproape intreaga perioada a razboiului( 1914-1918 ). A murit catre sfarsitul razboiului ( in iunie 1918) la varsta de 21 ani la Asiago in Italia. Corespondenta purtata cu familia si prietenii ( 61 carti postale anexate) atesta un parcurs European lung si anevoios in cei patru ani de razboi, ce l-a purtat prin Budapesta, Viena, Maribor, Trieste, Rovereto, Trento, Miramar, Duino, Matarelo, Asiago, Belgrad, Novi Sad,Cernauti, Breitensee, etc. De remarcat grija permanenta pentru familie si in special pentru parinti si incercarea emotionanta de a nu le provoca niciodata griji suplimentare. Aproape toate scrisorile si cartile postale contin fraza: Eu sunt foarte bine sau mie imi merge bine .

Înregistrarea reprezintă jurnalul de front al lui Lörinczi Ferenc, un voluntar în Armata Austro-Ungară, rănit pe frontul din Galiţia. Jurnalul original este citit de Lörinczi Laszlo, fiul lui Lörinczi Ferenc, în 1994 şi transcris ulterior.