Paun Nistor si familia sa in anii grei de razboi
Tatal meu Paun Nistor , nascut in anul 1888 in localitatea Chiojdanca- Prahova ,a luptat in Primul Razboi Mondial in cadrul Regimentului 32 Dorobanti participand la toate momentele cheie ale conflictului : bataliile de la Marasti, Marasesti, Oituz.Desi a supravietuit conflictului ,a ramas toata viata cu probleme la mana, avand degetul indoit ( cand il intrebam despre el mic copil fiind nu a dorit sa-mi dea niciodata prea multe amanunte. Cred ca pur si simplu dorea sa uite toata perioada de razboi ).Si familia mamei mele Aneta Maria Nistor a trait din plin razboiul, fratele ei fiind luat prizonier in Germania unde a avut parte de vremuri foarte grele. Mama povestea care era testul dat prizonierilor de catre militarii germani pentru a verifica capacitatea lor de a lucra la diferite munci : daca reauseau sa ridice un picior si nu cadeau, erau pusi la munca. Altfel ,multi prizonieri erau prea slabiti pentru a se tine pe picioare. Atasez imaginea actului de identitate provizoriu al tatei din timpul ocupatiei germane (fata-verso) si o fotografie a mamei mele Aneta Maria Nistor din noiembrie 1917 ( la acea vreme in varsta de 22 ani), poza care figura si pe actul de identitate provizoriu , act pe care insa nu il mai am.Multa vreme am pastrat in documentele de familie si actul de identitate similar al bunicului meu, Nicolae Nistor in etate de 55 ani la vremea intocmirii buletinului. Parintii mei imi povesteau ca in vremurile acelea s-a facut o inventariere cu tot ce avea fiecare si trebuia sa dai o cota parte de 75-80% din bunurile folositoare armatei germane. Cerealele, băuturile spirtoase şi alte bunuri au fost rechiziţionate pentru armata germană, localnici păstrând numai o cotă parte, în funcţie de numărul membrilor familiei. Persoanelor majore li se întocmea un document numit Auswais-Pasaport, fiind obligaţi să îl prezinte atunci când li se cerea legitimarea. Un membru al familiei noastre, cunoscut în sat cu numele Dumitru lui Oprea, cumnat al tatălui meu, a fost luat prizonier şi deportat într-un lagăr nemţesc. Germania, resimţind puternic efectele războiului, folosea prizonierii şi pentru munca în gospodăriile înstărite ale nemţilor. ..
CONTRIBUTOR
Nistor Constantin
DATE
/
LANGUAGE
ron
ITEMS
3
INSTITUTION
Europeana 1914-1918
PROGRESS
METADATA
Discover Similar Stories
Poliţişti din România în anii Primului Razboi Mondial
2 Items
Ofiţer de poliţie în uniformă de vară model 1906 || Fotografie datată 4 februarie 1918, realizată în Vaslui, reprezentând un ofiţer din poliţia română. Este contradictoriu faptul că deşi poza este datată în sezonul de iarnă, poliţistul poartă uniforma de vară, care se utiliza aproximativ în lunile mai- septembrie, iar cea de iarnă restul anului. Poliţia era întâlnită, în România, în perioada regalităţii, numai în mediul urban, la sate instituţia cu rol de poliţie în perioada 1895-1949 fiind jandarmeria rurală.Poliştii nu erau militari, aveau o ierarhie şi o uniformă distinctă de armată, deşi pentru o perioada scurtă, în timpul primei conflagraţii mondiale, aceştia au fost primit grade militare, fără modificarea uniformei şi însemnelor de grad ale poliţiei. În anii 1914-1918 ofiţerii de poliţie purtau ţinutele stabilite în 1906. Pe spatele fotografiei este următorul text: Ca semn de amintire prietenei mele, dnei Marie sic! Spanderiade. Ton Bellof. La destinatar: Dnei Marietei Spanderiade, Str. Carol nr. 6, Vaslui. În refugiu
Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia
160 Items
Este un volum de jurnal din cele trei deţinute de Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj. || Dumitru Nistor, ţăran din satul Năsăud s-a născut în 1893. Visând din copilărie să călătorească şi să vadă ţări străine, în 1912, când vine vremea “număraşului” (recrutării) el cere să fie primit nu în miliţia ardeleană, unde erau recrutaţi de obicei românii, ci în marina austro-ungară. Terminând şcoala de marină, după o călătorie la Viena, este îmbarcat ca Geschützvormeister (“primul îndreptător de tun”) pe vasul SMS Kaiserin Elisabeth, cu destinaţia Asia. Prins de război în Marea Chinei, crucişătorul Kaiserin Elisabeth participă la câteva bătălii navale, pentru ca în 2 noiembrie 1914 să se hotărască scufundarea lui. Echipajul pierde şi lupta terestră, este luat prizonier de japonezi şi transportat în arhipelagul nipon. Timp de zece luni, ţăranul-marinar din Năsăud va fi prizonier într-o mănăstirea buddhistă din Himeji, iar apoi mutat într-un lagăr, construit special pentru prizonierii germani şi austrieci, la Aonogahara, nu departe de Kobe, unde va rămâne până la sfârşitul anului 1919.
Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia
420 Items
Este al doilea volum de poezii din cele trei volume manuscrise ale lui Dumtru Nistor (jurnal și 2 volume de poezii), deținute de Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj. Intitulat „Tinereța e floarea vieți”, scris în perioada prizonieratului, cuprinde mai multe cântece culese de autor în timpul serviciului militar, românești, italienești, sîrbești,, croate, slovene, germane, maghiare, maghiare și creații proprii. Volumul este ilustrat cu desene. || Dumitru Nistor, ţăran din satul Năsăud s-a născut în 1893. Visând din copilărie să călătorească şi să vadă ţări străine, în 1912, când vine vremea “număraşului” (recrutării) el cere să fie primit nu în miliţia ardeleană, unde erau recrutaţi de obicei românii, ci în marina austro-ungară. Terminând şcoala de marină, după o călătorie la Viena, este îmbarcat ca Geschützvormeister (“primul îndreptător de tun”) pe vasul SMS Kaiserin Elisabeth, cu destinaţia Asia. Prins de război în Marea Chinei, crucişătorul Kaiserin Elisabeth participă la câteva bătălii navale, pentru ca în 2 noiembrie 1914 să se hotărască scufundarea lui. Echipajul pierde şi lupta terestră, este luat prizonier de japonezi şi transportat în arhipelagul nipon. Timp de zece luni, ţăranul-marinar din Năsăud va fi prizonier într-o mănăstirea buddhistă din Himeji, iar apoi mutat într-un lagăr, construit special pentru prizonierii germani şi austrieci, la Aonogahara, nu departe de Kobe, unde va rămâne până la sfârşitul anului 1919.