Fotografie sepia, 140x91 mm, reprezinta un grup de soldati. Al doilea din dreapta sezand cu mana pe sabie, pe randul din mijloc este Albert Miko. Pe verso textul original: ... Miko Rozsika ... PusztaKalan ... Itt kuldom niked K. hugam a mi jo Bahdankat ... Walassz magadnak Expresleveledet meg kaptam ma de nem mehetek ... 18 an Ewkol ... Albert. In romaneste: : Pentru destinatar Miko Rozsika în pusta Călanului …. Aici îți trimit ție draga mea soră mai mică …. Răspunde-ți ție. Scrisoarea ta expresă am primit-o, dar nu pot să ajung până în 18 mai. Te sărut, fratele tău mai mare, Albert. || Front

Front || Fotografie sepia, cartonata, 196x162 mm. Reprezinta un grup de soldati in fata cladirii unei cazarmi. Al doilea din dreapta pe randul din mijloc este Albert Miko.

Fotografia generalului Alexandru Hanzu || Motto: Cat vom trai, vom lupta, Ardealul il vom apara! (Cantecul de front al Diviziei 16 Infanterie, comandata de generalul Alexandru Hanzu). Alexandru Hanzu a vazut lumina zilei in satul Cacova, judetul Sibiu, la 17 octombrie 1871, din parintii Maria si Alexandru Hanzu, vlasini de marca. A absolvit scoala primara in satul natal, apoi Liceul Gheorghe Lazar din Sibiu. Pentru rezultatele exceptionale obtinute la invatatura, autoritatile de dominatie austro-ungare l-au selectionat sa urmeze Scoala de Cadeti la Viena, capitala Imperiului. A terminat scoala, duopa care, in 1900 a fost avansat la gradul de sublocotenent si incadrat comandant intr-un Regiment din Viena. Dupa un an, l-au selectionat si a urmat Scoala de Razboi din Viena, in 1903 si avansat la gradul de capitan. Dupa aceea a fost selectionat sa urmeze un curs de specializare in arma infanteriei la Paris. Dupa absolvirea acestui curs a fost numit comandant de Regiment, din care facea parte si Iuliu Maniu, comandant de batalion, cu care a legat relatii de prietenie, ideal si camaraderie. In anul 1912 a fost avansat la gradul de maior, iar in 1917, la 1 mai, la gradul de colonel, la exceptional. Era foarte cult, cunostea in afara de limba romana, limbile germana, maghiara, franceza si italiana. La destramarea Imperiului Austro-Ungar, la sediul Consiliului National Roman, care conducea intreaga activitate din Transilvania si Banat, in vederea infaptuirii unirii Transilvanniei cu Romania, s-a prezentat oferindu-si serviciiile in mod voluntar. I-a fost incredintata prima misiune, sa infiinteze garzile nationale ,sa le pregateasca pentru a participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia si sa apere populatia romaneasca impotriva garzilor maghiare. La recomandarea lui Iuliu Maniu, Consiliul Dirigent cu sediul la Sibiu l-a cooptat pe colonelul Alexandru Hanzu in Compartimentul de Aparare si Ordine Publica condus de Ciceo Pop, impreuna cu care s-a ocupat de organizarea Armatei de Transilvania (Corpul 6 Teritorial, Corpul 7 Armata si 6 Divizii de Infanterie - Diviziile 16, 17, 18, 19, 20, 21). Consiliul Dirigent l-a numit comandantul Diviziei 16 Infanterie, iar Marele Stat Major l-a numit si seful Biroului 1 pentru Armata din Transilvania. Misiunea a fost indeplinita in conditii exceptionale. In iulie 1919, Armata maghiara condusa de cominternistul Bela Khun, presedintele Guvernului comunist de la Budapesta a ordonat Armatei maghiare aflate pe aliniamentul Muresului mijlociu sa declanseze o ofensiva cu misiunea de a anula actul istoric infaptuit la 1 Decembrie 1918 de Marea Adunare Nationala a Romaniei si ocuparea intregii Transilvanii. La data de 2 august 1919, grupul de armate romane a trecut la contraofensiva, iar pana la jumatatea lunii august Armata ungara a fost invinsa, Ungaria a capitulat, iar guvernul s-a refugiat la Moscova. In aceast actiune, Divizia 16 Infanterie, sub comanda generalului de brigada Alexandru Hanzu, a actionat pe directia Budapestei si pe 4 august 1919 au ocupat capitala. In timpul defilarii prin fata Parlamentului ungar de pe Bulevardul Andrassy, Divizia 16 Infanterie a cantat Marsul de front: Dati-va de pe cai jos,/ Ca Ardealul nu-i al vost'/ Cat vom trai, vom lupta, / Ardealul il vom apara ! Cat a ramas in Budapesta, Divizia 16 Infanterie a ajutat noile autoritati locale sa redeschida scolile, lacasele de cult, sa restabileasca ordinea publica, sa sprijine activitatea comerciala, sa asigure hrana pentru populatia saraca si asistenta medicala.