Recent am intrat in posesia unei piese valoroase, reprezentand o brasarda de Crucea Rosie din primul razboi mondial, mai precis din vara-toamna anului 1916. Pe panza alba sunt cusute doua panglici rosii care, suprapuse, formeaza o cruce. Pe panza si partial pe cruce sunt aplicate trei stampile. Este foarte probabil ca urmele de pe panza alba sa reprezinta picaturi de sange. Prima stampila are in centru stema regatului, iar pe contur textul “SPITALUL No.128 - BUCURESTI - ROMANIA”. A doua, dreptunghiulara, este cea mai bine conservata si poarta inscriptia “Spit. Bucuresti No.128”. A treia stampila are in centru pajura cercetaseasca, iar pe contur “ASOCIATIUNEA CERCETASII ROMANIEI * Cohorta Pastorul Bucur *” si motto-ul “GATA ORI CAND”. Revista “Cercetasul” - Buletinul lunar al Asociatiunii Cercetasii Romaniei” - publica in numarul 9 din septembrie 1916 un tabel cu detasamentele cercetasesti ce functioneaza in Bucuresti. La pozitia 128 figureaza “Spitalul dela Filaret”. Nu il cunosc pe cercetasul care a purtat brasarda de mai sus, dar este unul dintre cei care au raspuns la indemnul principelui Carol (comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei) din primele zile ale razboiului: “Voi, cei tineri, sunteti chemati sa va indepliniti si voi datoria fata de Tara, inlocuind pe cei plecati, ajutand pe cei ramasi”. Cercetasii sunt mobilizati si in gari. Bunicul meu, cercetasul Ioan Dimancescu, este consemnat de catre prof. Constantin Nedelcu, comandantul Cohortei Pastorul Bucur: “Va ajuta in gara Obor la gatirea si oferirea ceaiului catre raniti. Sep.1916”. Ulterior comandantul completeaza in jurnalul sau de cercetas: “A ajutat si la transportarea ranitilor”. Insemnarea este parafata cu aceeasi stampila, ca si cea de pe brasarda. Prin efortul lor sustinut, cercetasii au reusit ca sa elibereze un surplus de combatanti pentru prima linie si au contribuit la mentinerea unor activitati vitale in spatele frontului (sanitari, curieri, telefonisti, telegrafisti, transmitatori de ordine, usieri, informatori, inlocuitori pentru politisti si functionari, paznici, ajutoare la munca campului, ajutoare in ateliere). In perioada interbelica, ca o recunoastere a contributiei aduse, fostii cercetasi au fost decorati pentru faptele lor din razboi. In anul 1928 ia fiinta “Asociatia cercetasii din rasboiul 1916-1919”, care emite unul dintre cel mai frumoase insemne cercetasesti. Din colectia bunicului meu, Ioan Dimancescu, atasez: brevetul pentru Crucea “Meritul Sanitar” clasa I si decoratia in bareta/setul de decoratii, cartea de membru si insemnul “Cercetasii din rasboiul 1916-1919”. mai multe informatii pe cercetasia.ro || -brasarda de Crucea Rosie, purtata de un cercetas anonim -fila de jurnal cu referire la actiuni pentru ajutorarea ranitilor in Gara Obor -brevet Crucea Meritul Sanitar clasa I, cpt. Ioan Dimancescu -carte de membru si insemn Cercetasii din Rasboiul 1916-1919, maior Ioan Dimancescu

3 Fotografii cu Vespasian Dragoescu,fie singur, fie alaturi de camarazii de pe front || Medicul Vespasian Dragoescu, prieten de familie al contributorului Adrian Silvan Ionescu a luat parte activa la Primul razboi Mondial ingrijind cu devotement , pana la epuizare uneori ranitii de pe front. Pentru meritele sale deosebite in timpul Primului Razboi Mondial, i-a fost conferit in 1922 Ordinul Steaua Romaniei in grad de Cavaler. Ulterior, prin decretul din 14 august 1929 ,i-a fost acordat ordinul Steaua Romaniei in grad de Ofiter . Medicul Dragoescu a lucrat atat pe linia frontului, cat si in cadrul Spitalului Filantropia din Craiova.Sunt atasate trei fotografii infatisandu-l pe medicul Vespasian fie singur, fie in compania camarazilor de pe front.

Mihăilă Danciu s-a născut în comuna Iuda, lângă Bistriţa, în noiembrie 1897. La vârsta de 17 ani a fost înrolat în Armata Austro-Ungară, luptând pe fronturile din Italia, Bosnia şi Croaţia. || || Photograph || Fotografie a soldatului Mihăila Danciu din Armata Austro-Ungară || Mihăilă Danciu